Lună: septembrie 2018

Exista cu adevarat? Sau este o inventie a noastra pentru a putea ordona evenimente succesive a caror cauzalitate a efectelor nu ne este de cele mai multe ori accesibila a o intelege.

Ancorati in realitatea noastra tridimensionala, timpul vine ca o functie virtuala de clasificare ordonata a unor repere din registrii extrem de diferiti.

Cu ajutorul timpului ordonam elemente de fizica a spatiului pentru a obtine marimi fizice de referinta (ex.viteza, conductivitate termica etc) dar si elemente ce tin de intimitatea individuala (ex.amintiri, istoria personala) sau de constiinta colectiva (ex.istoria).

Din momentul nasterii, incepem sa imbatranim. Este timpul de vina sau asistam la o desfasurare de procese chimice si fizice ce au loc dupa reguli ce le intelegem doar partial.

Lumea noastra, asa cum o intelegem, functioneaza dupa reguli definite atata timp (sic) cat respectam separatia fundamentala de lumea intima a cuanticii (notiune folosita cu o desfasurare mult mai larga decat strict cea a mecanicii). Din acel moment lucrurile nu ne mai sunt accesibile decat in mica masura si regulile au caracteristici cel putin duale.

Daca, candva (folosesc un element de timp pentru a defini un eveniment al carui cauzalitate nu o cunosc), vom reusi sa stapanim indeajuns de bine regulile si fenomenele universului micro, vom decide daca timpul ne este cu adevarat folositor sau putem sa renuntam sau sa il inlocuim cu, cine stie ce, alte notiuni mai potrivite.

Truism (?): Societatea este suma invidualitatilor active raportate la o unitate de timp si spatiu.
Avand la baza individualitatea unica a unei persoane dar comportand caracteristici date de statitsticile multimilor mari (big data), societatea va dezvolta comportament si aparenta majoritatii indivizilor dintr-o anumita categorie de perceptie.

Odata cu dezvoltarea tehnologiei si implicit a aplicatiilor profunde si performante de inginerie sociala, perceptia a devenit o marfa extrem de valoroasa pentru sistemele de influenta cu aplicatie in dinamica sociala si mergand pana la constientul sau subconstientul individual. 

Devenind o marfa, perceptia astazi este prelucrata si structurata in consonanta cu interesele detinatorului de tehnologie ducand la propagarea unei imagini a realitatii, alterate si/sau modificate in sensul si directia dorite de comendatorii interesati.

Atata timp cat perceptia la nivel de individ este rezultatul compilatiei asupra informatiilor primite vizual si auditiv, aceasta va avea o materialitate polimorfa fiind tributara calitatii informatiilor livrate.

Nu mai este decat un pas ca perceptia la nivel de grup si mai apoi la nivel de societate sa fie doar un factor calculabil si intr-un fel cuantificabil al interesului entitati ce manevreaza si (re)compune informatia primara.

Evident ca, la nivelul unei societati, exista mai multe grupuri de perceptie si implicit cu prioritati diferite pe directii diferite. Este la fel de evident ca, inevitabil, interesele si directiile acestora se vor intersecta si interactiona pe zone vectoriale de interes. De aici vor aparea conflicte (majoritar) sau aliante menite sa solidifice interesele celor mai puternici (in cazul nostru a acelora care detin tehnologia cea mai puternica).